chiffre
Vezi și : Chiffre, chiffré |
(français)
Etimologie
Din latină medie cifra („zero”) < arabă andaluză صِفر (ṣifr, „gol, vid”). Este dublet al lui zéro.
Pronunție
Substantiv
chiffre m., chiffres pl.
- (mat.) cifră
- Une croissance à deux chiffres.
- (fam.) număr
- (spec.) cifru
- (mil.) cifru
- (spec.) monogramă
Sinonime
Cuvinte derivate
cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Hiponime
Locuțiuni
locuțiuni
Vezi și
Etimologie
Din chiffrer.
Verb
- forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru chiffrer.
- forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru chiffrer.
- forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru chiffrer.
- forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru chiffrer.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ prezent pentru chiffrer.