română

Etimologie

Formație onomatopeică.

Pronunție

  • AFI: /ki.hə'i/


Verb


Conjugarea verbului
chihăi
Infinitiv a chihăi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
chihăiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să chihăiască
Participiu chihăit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (reg.) a plictisi pe cineva insistând cu vorba pe lângă el.
  2. (v.intranz.) a tuși sec.


Traduceri

Referințe