cioșmoli

română

Variante

• cioșmăli

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /ʧjoʃ.mo'li/

Verb

Conjugarea verbului (se) cioșmoli
Infinitiv	a (se) cioșmoli
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) cioșmolesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) cioșmolească
Participiu	cioșmolit
Conjugare	IV

1. (v.refl.) (reg.; despre oameni) a se frământa, a se zvârcoli (în așternut).
2. (v.refl.) a se codi, a ezita să facă ceva.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online