ciubăraș

română

Etimologie

Din ciubăr + sufixul -aș.

Pronunție

• AFI: /ʧu.bəˈraʃ/

Substantiv

Declinarea substantivului ciubăraș
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ciubăraș	ciubărașe
Articulat	ciubărașul	ciubărașele
Genitiv-Dativ	ciubărașului	ciubărașelor
Vocativ	ciubărașule	ciubărașelor

1. diminutiv al lui ciubăr.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cărăbuși

Referințe

• DEX '98 via DEX online