ciubăr

română

Etimologie

Din bulgară чбър (čebăr).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului ciubăr
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ciubăr	ciubere
Articulat	ciubărul	ciuberele
Genitiv-Dativ	ciubărului	ciuberelor
Vocativ	ciubărule	ciuberelor

1. vas mare făcut din doage de lemn și prevăzut cu torți, având diferite întrebuințări.

Cuvinte derivate

• ciubăraș

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• bacuri
• burăci
• cuibar
• aburci
• brăcui
• curbai

Referințe

• DEX '98 via DEX online