Etimologie

Din franceză claquer.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
claca
Infinitiv a claca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
clachez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să clacheze
Participiu clacat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) (despre sportivi) a suferi o întindere sau o ruptură de tendon ori de ligament la picioare, în urma unui efort.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe