clachetă

română

Etimologie

Din franceză claquette.

Pronunție

• AFI: /kla'ke.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului clachetă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	clachetă	clachete
Articulat	clacheta	clachetele
Genitiv-Dativ	clachetei	clachetelor
Vocativ	clachetă	clachetelor

1. dispozitiv de semnalare folosit în filmările sincrone, care indică locul ocupat de scena respectivă în ansamblul filmului.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online