clironoamă

română

Etimologie

Din clironom.

Pronunție

• AFI: /kli.ro'no̯a.mə/

Substantiv

Declinarea substantivului clironoamă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	clironoamă	clironoame
Articulat	clironoama	clironoamele
Genitiv-Dativ	clironoamei	clironoamelor
Vocativ	clironoamo	clironoamelor

1. (înv.) moștenitoare (a unui bun, a unui drept).

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• carmaniolo

Referințe

• DEX '98 via DEX online