cloșcă

română

Etimologie

Din bulgară клочка (kločka).

Pronunție

• AFI: /'kloʃ.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului cloșcă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cloșcă	cloști
Articulat	cloșca	cloștile
Genitiv-Dativ	cloștii	cloștilor
Vocativ	cloșcă	cloștilor

1. găină (sau, p.gener., pasăre) care clocește sau care a scos pui de curând.

Cuvinte compuse

• cloșcă artificială
• Cloșca-cu-Pui

Expresii

• Fură cloșca de pe ouă sau fura ouăle de sub cloșcă, = se zice despre un hoț foarte abil
• (adverbial) A ședea(sau a sta) cloșcă = a sta nemișcat sau inactiv

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online