cobe

română

Etimologie

Din slavă (veche) kobĩ „geniu, augur”, bulgară koba „semn rău”.

Pronunție

• AFI: /'ko.be/

Substantiv

Declinarea substantivului cobe
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cobe	cobe
Articulat	cobea	cobele
Genitiv-Dativ	cobei	cobelor
Vocativ	cobe	cobelor

1. boală a găinilor care se manifestă prin apariția unei excrescențe cartilaginoase sub limbă; țâfnă.
2. găină care suferă de această boală.
3. (în superstiții) pasăre care, prin strigătul sau prin cântul său, ar prevesti o nenorocire.
4. (p.gener.) ființă sau lucru care ar prevesti, ar aduce o nenorocire; piază-rea; (p.ext.) ființă antipatică, nesuferită.

Cuvinte derivate

• cobaie

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online