cobuz

română

Etimologie

Din turcă kopuz, (învechit) kobuz.

Pronunție

• AFI: /ko'buz/

Substantiv

Declinarea substantivului cobuz
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cobuz	cobuze
Articulat	cobuzul	cobuzele
Genitiv-Dativ	cobuzului	cobuzelor
Vocativ	cobuzule	cobuzelor

1. specie de fluier sau de caval.
2. instrument muzical cu coarde asemănător cu lăuta.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online