coca

Vezi și : COCA, Coca, còca, cocă

Un coca

română

Etimologie

Din franceză coca.

Pronunție

• AFI: /ˈko.ka/

Substantiv

Declinarea substantivului coca
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	coca	coca
Articulat	coca	coca
Genitiv-Dativ	coca	coca
Vocativ	coca	coca

1. (bot.) (Erythroxylon coca) arbust din America de Sud, din ale cărui frunze se extrage cocaina.

Cuvinte apropiate

• cocaină
• cocainism
• cocainoman, cocainomană
• cocainomanie

Vezi și

• Coca, Coca-Cola

Traduceri

arbust

bască: koka (euskara) bielorusă: кока (беларуская) (koka) f. bulgară: кока (български) (koka) f. catalană: coca (català) f. cehă: kokainovník pravý (čeština) croată: koka (hrvatski) f. daneză: coca (dansk) c. ebraică: קוקה (עברית) (koka) f. engleză: coca (English) estoniană: kokapõõsas (eesti) finlandeză: kokapensaat (suomi) franceză: coca (français) m. galiciană: coca (galego) f. germană: Cocastrauch (Deutsch) m. indoneziană: koka (Bahasa Indonesia) italiană: coca (italiano) f.

japoneză: コカ (日本語) (koka) letonă: kokas augs (latviešu) lituaniană: tikrasis kokainmedis (lietuvių) neerlandeză: coca (Nederlands) norvegiană: koka (norsk) m. occitană: còca (occitan) f. poloneză: koka (polski) f. portugheză: coca (português) f. rusă: кокаиновый куст (русский) (kokainov'ij kust), кока (русский) (koka) f. sârbă: кока (српски / srpski) (koka) f. slovenă: koka (slovenščina) f. spaniolă: coca (español) f. suedeză: kokabuske (svenska) turcă: koka ağacı (Türkçe) ucraineană: кока (українська) (koka) f.

Etimologie

Din cocă.

Substantiv

1. forma de singular articulat pentru cocă.

Referințe

• DEX '98 via DEX online

---

sardă

(sardu)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

coca

1. gâscă (pasăre)