coexistență
Etimologie
Din franceză coexistence.
Pronunție
- AFI: /ko.eg.zisˈten.ʦə/
Substantiv
Declinarea substantivului coexistență | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | coexistență | coexistențe |
Articulat | coexistența | coexistențele |
Genitiv-Dativ | coexistenței | coexistențelor |
Vocativ | coexistență | coexistențelor |
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online