fenomen

română

Etimologie

Din franceză phénomène.

Pronunție

• AFI: /fe.no'men/

Substantiv

Declinarea substantivului fenomen
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	fenomen	fenomene
Articulat	fenomenul	fenomenele
Genitiv-Dativ	fenomenului	fenomenelor
Vocativ	fenomenule	fenomenelor

1. manifestare exterioară a esenței unui lucru, unui proces etc., care este accesibilă, perceptibilă în mod nemijlocit.
2. proces, transformare, evoluție, efect etc. din natură și din societate.
3. fapt.
4. aspect, întâmplare, ființă, obiect care surprinde (prin calități, noutate etc.).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online