Etimologie

Din franceză coinculpé.

Pronunție

  • AFI: /ko.in.kulˈpat/


Substantiv


Declinarea substantivului
coinculpat
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ coinculpat coinculpați
Articulat coinculpatul coinculpații
Genitiv-Dativ coinculpatului coinculpaților
Vocativ coinculpatule coinculpaților
  1. inculpat împreună cu alții în aceeași infracțiune penală.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe