coinculpată

română

Etimologie

Din coinculpat.

Pronunție

• AFI: /ko.in.kulˈpa.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului coinculpată
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	coinculpată	coinculpate
Articulat	coinculpata	coinculpatele
Genitiv-Dativ	coinculpatei	coinculpatelor
Vocativ	coinculpato	coinculpatelor

1. inculpată împreună cu alții în aceeași infracțiune penală.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online