coit
română
Etimologie
Din latină coitus, franceză coït.
Pronunție
- AFI: /ko'it/
Substantiv
| Declinarea substantivului coit | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | coit | coituri |
| Articulat | coitul | coiturile |
| Genitiv-Dativ | coitului | coiturilor |
| Vocativ | coitule | coiturilor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online