comuniune

română

Etimologie

Din franceză communion < latină communio, communionis.

Pronunție

• AFI: /ko.mu.niˈu.ne/

Substantiv

Declinarea substantivului comuniune
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	comuniune	comuniuni
Articulat	comuniunea	comuniunile
Genitiv-Dativ	comuniunii	comuniunilor
Vocativ	comuniune	comuniunilor

1. legătură puternică, unire strânsă.
2. (bis.) împărtășanie, euharistie.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online