română

Etimologie

Din concitadin.

Pronunție

  • AFI: /kon.ʧi.taˈdi.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
concitadină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ concitadină concitadine
Articulat concitadina concitadinele
Genitiv-Dativ concitadinei concitadinelor
Vocativ concitadino concitadinelor
  1. persoană considerată în raport cu alta care locuiește în același oraș cu ea.


Traduceri

Referințe