română

Variante

Etimologie

Din franceză concision < latină concisio, concisionis.

Pronunție

  • AFI: /kon'ʧi.zi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
concizie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ concizie concizii
Articulat concizia conciziile
Genitiv-Dativ conciziei conciziilor
Vocativ concizie conciziilor
  1. calitatea de a fi concis; exprimare, formulare scurtă; laconism.


Traduceri

Referințe