confruntare

română

Etimologie

Din a confrunta.

Pronunție

• AFI: /kon.frun'ta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului confruntare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	confruntare	confruntări
Articulat	confruntarea	confruntările
Genitiv-Dativ	confruntării	confruntărilor
Vocativ	confruntare	confruntărilor

1. acțiunea de a confrunta și rezultatul ei; comparare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online