conicitate
Etimologie
Din franceză conicité.
Pronunție
- AFI: /ko.ni.ʧi'ta.te/
Substantiv
Declinarea substantivului conicitate | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | conicitate | conicități |
Articulat | conicitatea | conicitățile |
Genitiv-Dativ | conicității | conicităților |
Vocativ | conicitate | conicităților |
- mărimea caracteristică a unui trunchi de con drept, egală cu diferența dintre diametrul mare și diametrul mic raportată la lungimea acestuia; (p.ext.) formă conică. (p. ext.) formă conică.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online