română

Etimologie

Din franceză consister < latină consistere.

Pronunție

  • AFI: /kon.sis'ta/


Verb


Conjugarea verbului
consista
Infinitiv a consista
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să consiste
Participiu consistat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a fi compus, a se alcătui din...; a consta.


Traduceri

Referințe