conspect

română

Etimologie

Din latină conspectus, germană Konspekt.

Pronunție

• AFI: /kon'spekt/

Substantiv

Declinarea substantivului conspect
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	conspect	conspecte
Articulat	conspectul	conspectele
Genitiv-Dativ	conspectului	conspectelor
Vocativ	conspectule	conspectelor

1. notare sintetică, schematică și sistematică a datelor esențiale ale unei probleme pe baza unui material documentar.
2. privire generală, vedere de ansamblu asupra unor probleme (realizată într-o lucrare).

Cuvinte derivate

• conspecta

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online