contagiere

română

Etimologie

Din franceză contagier.

Pronunție

• AFI: /kon.ta.ʤiˈe.re/

Substantiv

Declinarea substantivului contagiere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	contagiere	contagieri
Articulat	contagierea	contagierile
Genitiv-Dativ	contagierii	contagierilor
Vocativ	contagiere	contagierilor

1. acțiunea de a (se) contagia și rezultatul ei; contaminare, molipsire.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online