contracara

română

Etimologie

Din franceză contrecarrer.

Pronunție

• AFI: /kon.tra.ka'ra/

Verb

Conjugarea verbului contracara
Infinitiv	a contracara
Indicativ prezent pers. 1 sg.	contracarez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să contracareze
Participiu	contracarat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a împiedica, a zădărnici planurile, intențiile etc. cuiva; a neutraliza.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online