contraface

română

Etimologie

Din contra- + a face (după franceză contrefaire).

Pronunție

• AFI: /kon.tra'fa.ʧe/

Verb

Conjugarea verbului contraface
Infinitiv	a contraface
Indicativ prezent pers. 1 sg.	contrafac
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să contrafacă
Participiu	contrafăcut
Conjugare	III

1. (v.tranz.) a reproduce un document, un obiect, un preparat original în scop fraudulos, dându-l drept autentic; a falsifica.

Cuvinte derivate

• contrafacere
• contrafăcut

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online