document
Etimologie
Din franceză document < latină documentum.
Pronunție
- AFI: /do.kuˈment/
Substantiv
Declinarea substantivului document | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | document | documente |
Articulat | documentul | documentele |
Genitiv-Dativ | documentului | documentelor |
Vocativ | documentule | documentelor |
- act prin care se adeverește, se constată sau se preconizează un fapt, se conferă un drept, se recunoaște o obligație.
- text scris sau tipărit, inscripție sau altă mărturie servind la cunoașterea unui fapt real actual sau din trecut.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online