conviețuire
română
Etimologie
Din a conviețui.
Pronunție
- AFI: /kon.vje.ʦuˈi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului conviețuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | conviețuire | conviețuiri |
| Articulat | conviețuirea | conviețuirile |
| Genitiv-Dativ | conviețuirii | conviețuirilor |
| Vocativ | conviețuire | conviețuirilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online