cooper
Vezi și : Cooper |
(English)
Etimologie
Din engleză medie couper, care provine din germană medie de jos kūper sau neerlandeză medie de jos cūper < latină medie cūpārius. Echivalent cu coop („coteț”) + -er.
Pronunție
- AFI: /ˈkuːpə(ɹ)/
Substantiv
cooper, pl. coopers
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Verb
Conjugarea verbului to cooper | |
Infinitiv | to cooper |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
coopers |
Trecut simplu | coopered |
Participiu trecut | coopered |
Participiu prezent | coopering |
- (astăzi rar) a dogări