cooperatoare

română

Etimologie

Din cooperator.

Pronunție

• AFI: /ko.o.pe.ra'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului cooperatoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cooperatoare	cooperatoare
Articulat	cooperatoarea	cooperatoarele
Genitiv-Dativ	cooperatoarei	cooperatoarelor
Vocativ	cooperatoareo	cooperatoarelor

1. (adesea adjectival) membră a unei cooperative, participantă la o cooperativă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online