corela

română

Etimologie

Din corelație.

Pronunție

• AFI: /ko.re'la/

Verb

Conjugarea verbului (se) corela
Infinitiv	a (se) corela
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) corelez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) coreleze
Participiu	corelat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a face să fie sau a fi în corelație.

Cuvinte derivate

• corelat

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• acelor
• carole
• colare
• corale
• creola
• corlea

Referințe

• DEX '98 via DEX online