corelație

română

Etimologie

Din franceză corrélation.

Pronunție

• AFI: /ko.re'la.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului corelație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	corelație	corelații
Articulat	corelația	corelațiile
Genitiv-Dativ	corelației	corelațiilor
Vocativ	corelație	corelațiilor

1. relație, legătură reciprocă între două sau mai multe lucruri sau fenomene; relație în care unul dintre termeni nu poate exista fără celălalt.
2. dependență reciprocă, relație a două fenomene sau procese între variațiile cărora există o anumită legătură.

Cuvinte derivate

• corela
• corelațional

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• caietelor
• cățelireo
• coletărie
• cotelirea
• aorticele
• corelatei

Referințe

• DEX '98 via DEX online