Variante

Etimologie

Din germană korrespondieren, franceză correspondre.

Pronunție

  • AFI: /ko.res.pon'da/


Verb


Conjugarea verbului
coresponda
Infinitiv a coresponda
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
corespondez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să corespondeze
Participiu corespondat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a comunica cu cineva prin scrisori, a fi în corespondență cu cineva.


Traduceri

Referințe