corsar

română

Etimologie

Din italiană corsaro, franceză corsaire.

Pronunție

• AFI: /kor'sar/

Substantiv

Declinarea substantivului corsar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	corsar	corsari
Articulat	corsarul	corsarii
Genitiv-Dativ	corsarului	corsarilor
Vocativ	corsarule	corsarilor

1. (în trecut) corabie înarmată aflată în proprietatea particulară a unei persoane, care, cu învoirea guvernului, ataca și jefuia vasele inamice.
2. comandant al unei astfel de corăbii; (p.ext.) pirat, hoț de mare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online