cositorit

română

Etimologie

Din a cositori.

Pronunție

• AFI: /ko.si.to'rit/

Substantiv

Declinarea substantivului cositorit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cositorit	cositorituri
Articulat	cositoritul	cositoriturile
Genitiv-Dativ	cositoritului	cositoriturilor
Vocativ	cositoritule	cositoriturilor

1. faptul de a cositori.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din a cositori.

Adjectiv

Declinarea adjectivului cositorit
	Singular	Plural
Masculin	cositorit	cositoriți
Feminin	cositorită	cositorite
Neutru	cositorit	cositorite

1. (despre obiectele de metal) acoperit cu un strat subțire de cositor; spoit.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online