costumier

română

Etimologie

Din franceză costumier.

Pronunție

• AFI: /kos.tu.mi'er/

Substantiv

Declinarea substantivului costumier
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	costumier	costumieri
Articulat	costumierul	costumierii
Genitiv-Dativ	costumierului	costumierilor
Vocativ	costumierule	costumierilor

1. persoană care are în păstrare costumele actorilor unui teatru sau ale unui studio cinematografic.

Cuvinte derivate

• costumieră

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online

---

engleză

(English)

Etimologie

Împrumutat din franceză costumier; echivalent cu costume („costum”) + -ier.

Pronunție

• AFI: /kɒˈstumiə(ɹ)/

Substantiv

costumier, pl. costumiers

1. (la teatru) costumier

Sinonime

• costumer, dresser

Cuvinte apropiate

• costume

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary

---

franceză

(français)

Etimologie

Din costume („costum”) + -ier.

Pronunție

• AFI: /kɔs.ty.mje/

Substantiv

costumier m., costumiers pl.

1. (la teatru) costumier

   Le costumier d'un théâtre.

Cuvinte derivate

• costumière

Cuvinte apropiate

• costume

Omofone

• costumiez

Vezi și

• garde-robier

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire