română

Etimologie

Din franceză contangente.

Pronunție

  • AFI: /ko.tan'ʤen.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cotangentă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cotangentă cotangente
Articulat cotangenta cotangentele
Genitiv-Dativ cotangentei cotangentelor
Vocativ cotangento cotangentelor
  1. funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu tangenta trigonometrică a unghiului complementar.
    Cotangenta este o funcție periodică cu perioada pi.


Traduceri