română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /ko.vɨr'ʃi/


Verb


Conjugarea verbului
covârși
Infinitiv a covârși
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
covârșesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să covârșească
Participiu covârșit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a depăși, a întrece (cu mult) în măsură, în număr, în forță etc.; (p.ext.) a copleși, a învinge.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe