crâcnire

română

Etimologie

Din a crâcni.

Pronunție

• AFI: /krɨk'ni.re/

Substantiv

Declinarea substantivului crâcnire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	crâcnire	crâcniri
Articulat	crâcnirea	crâcnirile
Genitiv-Dativ	crâcnirii	crâcnirilor
Vocativ	crâcnire	crâcnirilor

1. acțiunea de a crâcni și rezultatul ei; crâcneală.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cârcnire

Referințe

• DEX '98 via DEX online