critică
română
Etimologie
Din critic.
Pronunție
- AFI: /'kri.ti.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului critică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | critică | critici |
| Articulat | critica | criticile |
| Genitiv-Dativ | criticii | criticilor |
| Vocativ | critică | criticilor |
- analiză, apreciere a unor opere artistice, literare, a activității unor persoane sau a unor colective.
- articol, studiu, ansamblu de studii în care se face critică.
Cuvinte compuse
Expresii
- (A fi) sub orice critică = (a fi) de o calitate extrem de scăzută
- (A fi) mai presus de orice critică = (a fi) la un nivel extrem de ridicat
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online