cromatare

română

Etimologie

Din cromat.

Pronunție

• AFI: /kro.ma'ta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului cromatare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cromatare	cromatări
Articulat	cromatarea	cromatările
Genitiv-Dativ	cromatării	cromatărilor
Vocativ	cromatare	cromatărilor

1. operație de acoperire a unor obiecte metalice cu o peliculă subțire, rezistentă la coroziune, compusă din cromați.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online