cucuveică
română
Etimologie
Din bulgară кукувeя (kukuveja).
Pronunție
- AFI: /ku.kuˈvej.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului cucuveică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cucuveică | cucuveici |
| Articulat | cucuveica | cucuveicile |
| Genitiv-Dativ | cucuveicii | cucuveicilor |
| Vocativ | cucuveică | cucuveicilor |
- (reg.) cucuvea.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online