Etimologie

Din neogreacă κυραμασ (kuramás).

Pronunție

  • AFI: /ku.ra'ma/


Substantiv


Declinarea substantivului
curama
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ curama invariabil
Articulat curamaua invariabil
Genitiv-Dativ curamalei invariabil
Vocativ curama invariabil
  1. (înv.) colectă.


Traduceri

Anagrame

Referințe