débit
Vezi și : debit, dèbit |
(français)
Etimologie
Din latină dēbitum („datorie”). Este dublet al lui dette.
Înrudit cu catalană deute, italiană debito, occitană deuta, deute, portugheză dívida, débito, română debit și spaniolă deuda, debdo.
Pronunție
Substantiv
débit m., débits pl.
- (hidro.) debit
- (ind.) debit
- Ce magasin a un grand débit.
- (fin.) debit
- (hidro.) vărsare, turnare
- (telecom.) lărgime de bandă
- Un débit Internet de 512Kbps (512 Kilo bit par seconde).
Antonime
- 3: (fin.) crédit
Cuvinte derivate
Paronime
Locuțiuni
locuțiuni