datorie
Etimologie
Derivat din dator + sufixul -ie
Pronunție
- AFI: /da.to'ri.je/
Substantiv
Declinarea substantivului datorie | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | datorie | datorii |
Articulat | datoria | datoriile |
Genitiv-Dativ | datoriei | datoriilor |
Vocativ | datorio | datoriilor |
- sumă de bani sau orice alt bun datorat cuiva
- obligație legală sau morală; îndatorire
Locuțiuni
(1.)
- (loc. adv.) Pe datorie = pe credit
(2.)
- (loc. adv.) De (sau din) datorie = din obligație, pentru că trebuie
- La datorie = în locul unde te cheamă obligațiile (de serviciu)
Expresii
(1.)
- A se băga în datorii = a face datorii, a se îndatora
- A se îngloda (sau a se îneca) în datorii = a se împrumuta cu sume mari, care nu mai pot fi restituite
(2.)
- A fi de datoria cuiva să... = a fi obligația cuiva să...
- A crede de datoria sa să... = a se crede obligat să...
Traduceri
sumă de bani sau orice alt bun datorat cuiva
|
|
obligație legală sau morală
|