dădacă

română

Etimologie

Din neogreacă δαδα (dadá), turcă dad (influențat de neneacă, babacă, duducă etc.).

Pronunție

• AFI: /də'da.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului dădacă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dădacă	dădace
Articulat	dădaca	dădacele
Genitiv-Dativ	dădacei	dădacelor
Vocativ	dădacă	dădacelor

1. femeie angajată pentru creșterea și îngrijirea copiilor mici.

Cuvinte derivate

• dădăci

Expresii

• A face pe dădaca = a-și asuma rolul de a asista, de a îndruma și de a îngriji pe cineva, în special pe un copil

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online