dărăcire

română

Etimologie

Din a dărăci.

Pronunție

• AFI: /də.rə'ʧi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului dărăcire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dărăcire	dărăciri
Articulat	dărăcirea	dărăcirile
Genitiv-Dativ	dărăcirii	dărăcirilor
Vocativ	dărăcire	dărăcirilor

1. acțiunea de a dărăci și rezultatul ei; dărăcit.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• drăcărie

Referințe

• DEX '98 via DEX online