decuscutare

română

Etimologie

Din a decuscuta.

Pronunție

• AFI: /de.kus.ku'ta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului decuscutare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	decuscutare	decuscutări
Articulat	decuscutarea	decuscutările
Genitiv-Dativ	decuscutării	decuscutărilor
Vocativ	decuscutare	decuscutărilor

1. acțiunea de a decuscuta și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online