defecație

română

Etimologie

Din franceză défécation < latină defaecatio.

Pronunție

• AFI: /de.fe'ka.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului defecație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	defecație	defecații
Articulat	defecația	defecațiile
Genitiv-Dativ	defecației	defecațiilor
Vocativ	defecație	defecațiilor

1. evacuare a materiilor fecale din intestin.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• defecatei

Referințe

• DEX '98 via DEX online